Sursă: Aradon.ro
ARAD. Răzvan Anghel, senator USR Arad, a transmis un comunicat de presă în care acuză PSD de blocarea reformelor din PNRR, inclusiv legea salarizării și legislația privind integritatea. El afirmă că responsabilitatea acestor întârzieri aparține exclusiv miniștrilor PSD.
Citește și: Tribunalul din Köln a decis că un bărbat poate păstra un Audi A3 cumpărat cu 25.000 de euro
Potrivit senatorului, legea salarizării a fost inclusă în PNRR încă din 2021, iar termenul inițial pentru adoptare era trimestrul al doilea din 2023. În perioada noiembrie 2021 - aprilie 2026, Ministerul Muncii a fost condus fără întrerupere de miniștri PSD, precum Marius Budăi, Simona Bucura-Oprescu și Florin Manole. În 2023, în timpul grevei profesorilor, Budăi anunța că legea urma să fie finalizată până la 15 iulie și trimisă Parlamentului la 1 septembrie, însă termenele au fost depășite, iar legea nu a fost adoptată.
Senatorul Anghel precizează că, în 2024, Marcel Ciolacu considera că adoptarea legii într-un an electoral era „doar un om politic inconștient”, iar Sorin Grindeanu cere acum public adoptarea unei legi pentru a repara inechitățile, invocând riscul pierderii fondurilor europene. El subliniază că responsabilitatea pentru aceste blocaje a fost exclusiv a miniștrilor PSD.
Legislația privind integritatea și reformele din justiție
Răzvan Anghel vorbește și despre legea privind integritatea, afirmând că, din decembrie 2024 până în aprilie 2026, Ministerul Justiției a fost condus de Radu Marinescu, ministru PSD. În această perioadă, reforma nu a fost finalizată, iar dezbaterile parlamentare s-au desfășurat aproape de limita termenului stabilit în PNRR.
- Legislația privind transparența averilor a fost amânată
- Legislația ANI nu a fost întărită
- Sancțiunile pentru încălcări au rămas neclare
Pierderile din fondurile europene pentru sănătate
Anghel atrage atenția că bilanțul PSD privind implementarea PNRR în domeniul sănătății este negativ. În 2021, România avea un plan pentru 27 de spitale și peste 2,1 miliarde de euro din granturi europene, însă lista a fost redusă la 19 spitale, iar 740 de milioane de euro au fost pierdute. În 2025, au rămas doar opt spitale și 277 de milioane de euro, iar după eliminarea proiectului de la Constanța, numărul proiectelor a scăzut la șapte, cu pierderi totale de 1,8 miliarde de euro.
Senatorul afirmă că aceste rezultate arată lipsa de preocupare reală a guvernului pentru sănătatea românilor și sistemul sanitar, în ciuda declarațiilor oficiale.