Sursă: Aradon.ro
Instanța supremă reia procesul câștigat împotriva Guvernului pentru plata restanțelor salariale ale magistraților. Acțiunea a fost introdusă de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, și a fost soluționată rapid de judecătoarea Ramona Bușu, de la Curtea de Apel București.
Citește și: Tribunalul din Köln a decis că un bărbat poate păstra un Audi A3 cumpărat cu 25.000 de euro
Curtea de Apel București a admis pe 5 mai 2026 acțiunea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia trebuie pusă în executare în 10 zile de la rămânerea definitivă, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Procesul pentru plata restanțelor salariale ale magistraților se află în faza de recurs
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. El a explicat că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în gestionarea bugetului și a finanțelor publice, ceea ce contravine prevederilor constituționale.
- Guvernul consideră că atribuțiile de elaborare a bugetului sunt exclusive ale puterii legislative și executive
- Sumele solicitate de Înalta Curte se cifrează la 4,8 miliarde de lei, conform declarațiilor oficiale
- Proiectul de buget pentru 2026 prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru instanța supremă, o creștere de 50% față de anul anterior
- Restanțele salariale au apărut după majorarea retroactivă cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor începând din 2018
- Guvernul a amânat o parte din plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei
Situația juridică și impactul asupra sistemului judiciar
Înalta Curte susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor și subminează principiul separării puterilor în stat. Guvernul afirmă că aceste plăți depășesc atribuțiile sale și că instanța de judecată s-a implicat în gestionarea bugetului, ceea ce contravine legii și Constituției.
Conflictul juridic și decizia de a sesiza Curtea Constituțională pot avea consecințe semnificative asupra autonomiei justiției și asupra respectării principiilor statului de drept în România.