Sursă: Aradon.ro
Proiectul de lege referitor la Agenția Națională de Integritate (ANI) a fost respins în Senat, după dezbateri aprinse. În urma votului, 55 de senatori au votat pentru, 28 s-au abținut, iar 29 nu au votat, iar solicitarea liderului grupului PNL, Daniel Fenechiu, de retrimitere a proiectului la comisie a fost respinsă cu 45 de voturi pentru și 47 împotrivă.
Citește și: AIE a eliberat 80% din rezervele strategice de petrol promise în martie
Un amendament propus de președintele Comisiei juridice, Cristinel Rujan, a generat discuții intense. Acesta prevedea că persoanele cu stare de incompatibilitate sau conflict de interese, constatate în mod definitiv, își încetează funcția sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susținut că această solicitare are ca scop salvarea lui Dominic Fritz, în timp ce senatorul USR, Sorin Șipoș, a afirmat că amendamentul nu este constituțional și ar putea duce la pierderea fondurilor europene în valoare de 770 de milioane de euro, ca jalon PNRR.
Revenirea proiectului ANI în circuitul legislativ
Senatorii USR și PNL au anunțat că vor relua demersul legislativ, însă fără amendamentul contestat, pentru a asigura aprobarea în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare. În plus, un alt amendament, aprobat în Comisia juridică, elimină obligativitatea includerii sumelor cash în declarația de avere a demnitarilor.
Potrivit proiectului, Agenția Națională de Integritate funcționează ca structură administrativă autonomă, cu personalitate juridică, având sediul în București. Obiectivele principale vizează promovarea integrității și prevenirea corupției în instituțiile publice, prin verificarea averilor, incompatibilităților și conflictelor de interese, precum și protecția avertizorilor de integritate.
- Declarațiile de avere și interese nu vor fi publicate integral, ci doar în registru electronic cu informații confidențiale.
- Registrul va cuprinde numele, funcția, tipul declarației, data depunerii și mențiunea dacă a fost depusă în termen sau cu întârziere.
- Datele patrimoniale, adresele și informațiile despre terți nu vor fi incluse în registru.
Declarațiile vor fi păstrate în evidența ANI pe durata exercitării funcției și timp de trei ani după încetare. Accesul la acestea va fi permis doar persoanelor autorizate, în limitele atribuțiilor de serviciu, pentru a asigura confidențialitatea și transparența în gestionarea datelor.
Astfel, proiectul revine în atenția legislativului, urmând să fie supus votului final în sesiunea următoare, cu speranța evitării unor penalizări financiare și a pierderii fondurilor europene. Reintroducerea inițiativei va fi esențială pentru consolidarea mecanismelor de integritate și lupta împotriva corupției în administrația publică.