Sursă: Aradon.ro
Raportul de convergență al Uniunii Europene arată că datoria publică a României va ajunge la 63,4% din PIB în 2027 și va continua să crească, estimându-se că va atinge aproape 90% în 2036. Această creștere vine pe fondul unui deficit primar ridicat și a creșterii plăților de dobânzi, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea fiscală a țării.
Citește și: AIE a eliberat 80% din rezervele strategice de petrol promise în martie
Potrivit raportului, datoria publică a României a crescut de la 54,8% în 2024 la 59,3% în 2025 și este prognozată să urce la 61,6% în 2026, urmând să atingă 63,4% în 2027. În același timp, Comisia Europeană nu consideră că România îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro, din cauza problemelor legate de independența băncii centrale și de stabilitatea prețurilor.
Ce riscuri apar pentru stabilitatea fiscală a României?
Raportul semnalează că România se confruntă cu riscuri ridicate privind sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu, în condițiile în care datoria este proiectată să crească rapid. În plus, țara nu îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor, rata medie a inflației fiind de 8,4% în cele 12 luni până în mai 2026, mult peste limita de 2,7%.
- Creșterea rapidă a datoriei publice
- Incompatibilități legate de independența băncii centrale
- Stagnare a criteriului privind stabilitatea prețurilor
- Deficit excesiv în administrația publică
- Neîndeplinirea criteriului privind cursul de schimb
Impactul asupra economiei și perspectivele viitoare
Raportul indică faptul că, pe termen lung, aceste probleme pot afecta stabilitatea macroeconomică a României, precum și capacitatea de a atrage investiții străine. În plus, decizia Comisiei Europene de a nu considera România pregătită pentru adoptarea euro reflectă dificultățile în atingerea criteriilor de convergență.
Autoritățile române trebuie să implementeze măsuri de consolidare fiscală și reforme structurale pentru a reduce deficitul și a îmbunătăți stabilitatea economică. În caz contrar, riscă să rămână în afara zonei euro, cu consecințe asupra cursului de schimb și a credibilității financiare a țării.