Sursă: Aradon.ro
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că a declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca urmare a efectelor secetei severe asupra resurselor de energie. Evenimentul are loc în contextul unei scăderi semnificative a debitelor Dunării și a producției de energie nucleară.
Citește și: AIE a eliberat 80% din rezervele strategice de petrol promise în martie
Potrivit declarațiilor oficialului, debitele Dunării au scăzut la mai puțin de jumătate față de valorile normale din această perioadă, ajungând la circa 1.600 mc/s, față de peste 4.000 mc/s. Această situație a dus la reducerea capacității centralei nucleare de la Cernavodă, unde a fost oprit un prim grup de producție, iar riscul de închidere a celui de-al doilea grup devine tot mai mare.
Impactul secetei asupra sistemului energetic național
Din cauza scăderii debitelor și a nivelului apei, România riscă să piardă aproximativ 20% din producția de energie electrică, ceea ce afectează în mod direct consumul în orele de seară, când cererea crește. În prezent, țara trebuie să importe peste 1.700 MW pentru a menține echilibrul sistemului energetic, iar dacă se oprește și al doilea grup de la Cernavodă, importurile vor depăși 2.500 MW.
- Debitele Dunării au scăzut la circa 1.600 mc/s, față de peste 4.000 mc/s
- Producția de energie nucleară a fost redusă la jumătate, cu riscul de închidere a celui de-al doilea grup
- Se estimează o pierdere de aproximativ 20% din producția națională de energie
- Importurile de energie în orele de seară depășesc în prezent 1.700 MW
- Se intenționează creșterea capacităților de producție din surse alternative, precum centrale pe gaz, cărbune și hidroenergie
Măsuri de sprijin și colaborare internațională
Pentru a asigura funcționarea sistemului energetic, autoritățile române au discutat cu parteneri din Ucraina, Bulgaria și Grecia pentru importul de energie în orele de seară. De asemenea, Transelectrica și Nuclearelectrica vor purta discuții pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei, în condițiile în care toate capacitățile de producție au fost autorizate să funcționeze la capacitate maximă, inclusiv centralele pe gaz, cărbune și cele din surse regenerabile.
Premierul interimar a precizat că, în condițiile în care se menține tendința de scădere a debitelor, va fi necesară închiderea celui de-al doilea grup de la Cernavodă, ceea ce va duce la o reducere suplimentară a producției de energie și la creșterea importurilor pentru menținerea echilibrului sistemului energetic național.
Această situație extrem de dificilă evidențiază vulnerabilitatea sistemului energetic românesc în fața fenomenelor meteorologice extreme și a schimbărilor climatice, fiind necesare măsuri de adaptare și colaborare internațională pentru asigurarea securității energetice a țării.